CRONOLOGIE: Trei săptămâni de lupte politice pentru răspunsul la întrebarea: Cine rămâne la Cotroceni?

La 23 de zile de la referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, Curtea Constituțională este chemată marți să răspundă la întrebarea „Cine va rămâne la Palatul Cotroceni?”.

De la momentul votului în ziua referendumului, întreaga scenă politică a perpetuat climatul din campania electorală pentru a-și impune punctul de vedere, fie pentru a confirma demiterea lui Traian Băsescu, fie pentru a-l menține în fruntea statului. Și într-un caz și în celălalt decizia poate fi luată doar la nivelul Curții Constituționale, unde judecătorii stabilesc validarea sau invalidarea referendumului, respetiv dacă cei care s-au prezentat la urne reprezintă o majoritate relevantă pentru a duce la prima înlăturare din funcție a unui șef al statului, după 1989.

Prezentăm pe o cronologie MEDIAFAX – GÂNDUL a principalelor evenimente politice și luări de poziție care au urmat referendumului de demitere a șefului statului:

– Duminică 29 iulie: Are loc referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu. Prezența la vot e de 46,24%. Pentru validarea referendumului, participarea trebuie să fie de minimum 50% plus unu din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente. Tot pe 29 iulie seara, liderii PSD Dan Șova și Liviu Dragnea anunță că au depășit pragul de 50% necesar validării. La miezul nopții, Biroul Electoral Central anunță că prezența la vot nu depășește 46%.

Chiar și după rezultatele BEC care arătau o invalidare clară a referendumului, senatorul PSD Dan Șova continuă în noaptea de 29 spre 30 iulie să anunțe că, de fapt, cvorumul a fost întrunit. „Din estimarea pe care o avem, rezultatul final va fi între 51-52, mai precis spre 52%”, anunță Sova după ora 1:00 noapte. Următoarea zi a constatat că a pierdut un milion de voturi pe drum.

În noaptea referendumului, Traian Băsescu și PDL anunță că referendumul este invalidat. Traian Băsescu declară că este mai puternic ca niciodată.

– Luni 30 iulie: La ora 14:00, BEC anunță rezultatele oficiale care spun că pragul de 50% din cei peste 18,2 milioane de alegători nu a fost atins. Datele oficiale arată însă prezențe demne de cartea recordurilor în comunele din județele Olt, Teleorman, Mehedinți și Vrancea, aceste județe fiind fiefuri ale PSD.

Tot pe 30 iulie, la ora 14:20, Ion Iliescu declară pentru gândul că referendumul trebuie validat deoarece cvorumul a fost atins. Justificarea: în România nu sunt de fapt 18,2 milioane de cetățeni cu drept de vot, ci doar vreo 14-15 milioane. Iliescu anunță că a trimis o scrisoare și Curții Constituționale în care explică de ce referendumul trebuie validat pentru că în realitate nu sunt 18 milioane de votanți.

Premierul Victor Ponta anunță că nu se va mai organiza un nou referendum, strategia USL fiind ca referendumul din 29 iulie să fie validat de Curtea Constituțională. În ședința USL se fac primele analize privind posibilitatea scoaterii de pe listele electorale permanente a celor care au domiciliul sau reședința în străinătate.

USL pregătește un document pe care urmează să-l trimită Curții Constituționale pentru validarea referendumului. Printre motivele invocate se numără faptul că la declanșarea procedurii de demitere a președintelui Băsescu în vigoare se afla OUG 41/2012, care nu prevede condiția de prezență pentru validarea referendumului. De asemenea, cei din USL invocă boicotul PDL, care a afectat participarea cetățenilor la urne. Cei din USL transmit Curții mai multe informații privind cvorumul care trebuie luat în considerare pentru validarea referendumului. „În realitate, cei 9 milioane de votanți la referendum – nu reprezintă 50%, ci circa 60% din cetățenii cu drept de vot”, spun liderii USL.

Pe 30 iulie seara, teoria validării referendumului pe considerentul că, în realitate, nu sunt 18,2 milioane de români cu drept de vot este detaliată de același senator Dan Șova la posturile TV. Traian Băsescu punctează și el că, în realitate, majoritatea de 10,5 milioane de români cu drept de vot a spus nu referendumului prin neprezentare la vot. Băsescu a mai adaugat că cei au organizat lovitura de stat, eșuată la referendum, trebuie să răspundă în fața instituțiilor statului.

Pe 30 iulie seara, Ion Iliescu revine cu o postare pe blogul său în care accentuează idea că referndumul trebuie validat. „În realitate, cei 9 milioane de votanți la referendum – nu reprezintă 50%, ci circa 60% din cetățenii cu drept de vot”, scrie Ion Iliescu pe blog.

– Marți 31 iulie, referendumul este contestat de USL și de președinții celor două Camere ale Parlamentului. USL cere validarea referendumului pe motiv că, în realitate, listele electorale sunt „umflate” și că de fapt nu ar fi existat 18,2 milioane români cu drept de vot, ci mult mai puțini, iar cei peste 8 milioane care au participat la referendum ar asigura cvorumul de 50% plus unu.

Senatorul PNL Varujan Vosganian spune că USL a cerut CCR să verifice cvorumul de prezență în baza datelor INS. Încep discuțiile despre „România reală” și „România statistică”.

În PNL primele semne de tensiune încep să răzbată public. Acuzați de președintele Crin Antonescu că nu și-au făcut treaba la referendum, șefii de filiale transmit la centru că nu sunt singurii vinovați. Cristian Adomniței își dă demisia din funcția de vicepreședinte al PNL și îi amintește lui Crin Antonescu că și el a promis că va face același lucru dacă președintele suspendat se întoarce la Palatul Cotroceni. Coordonatorul campaniei liberalilor la referendum, Relu Fenechiu anunță și el că este dispus să-și dea demisia. Surse politice relatau că, în partid, se fac presiuni asupra ministrului Victor Paul Dobre pentru ca listele electorale permanente să fie „periate”.

Președintele interimar, Crin Antonescu, iese într-o conferință la Palatul Cotroceni și le cere judecătorilor Curții să țină cont de „cifrele reale” privind cvorumul de prezență și nu de „cifra birocratică”, care nu a fost actualizată din vina autorităților.

Traian Băsescu declară că singura instituție care este abilitată să spună câți români cu drept de vot sunt, număr pe baza căruia se stabilește cvorumul, este Ministerul Administrației și Internelor condus la acel moment de Ioan Rus (PSD) și al cărui ministru delegat era Victor Paul Dobre (PNL).

Victor Ponta face următoarea declarație: „Îl somez pe Băsescu să înceteze imediat amenințările față de românii care au votat. Să înțeleagă că este un președinte ilegitim pentru România.” Traian Băsescu declară că PSD și PNL au obligația să depună armele și să asigure stabilitatea țării.

– Miercuri 1 august: Curtea Constituțională se reunește în prima ședință pentru a discuta contestațiile USL, dar și pentru a decide validarea sau invalidarea referendumului. Dezbaterile se amână pentru 2 august. Președintele CCR, Augustin Zegrean, declară că au fost cerute informații de la MAI și INS și că, înainte de a se pronunța cu privire la rezultatul referendumului, judecătorii CC trebuie să aibă documente oficiale, trimise către ei de instituții.

Cel mai controversat episod care s-a derulat pe 1 august este cel al adreselor CCR către MAI și retur. În primul rând, presa a relatat că CCR ar fi cerut MAI actualizarea listelor elctorale. În presă este publicată și o adresă cu acest conținut. Ulterior, pe 6 august, CCR revine și clarifică situația menționând că a cerut listele electorale actualizate conform legii, excluzând astfel actualizarea listelor electorale. De altfel, în documentarea realizată de procurorii Parchetului General în dosarul „Referendumul”, se arată că CCR a cerut doar listele electorale actualizate.

Pe 1 august, MAI transmite prima adresă către CCR în care spune că pe listele electorale sunt înscrise18.292.514 de persoane. „În copiile listelor electorale permanente utilizate la referendumul național pentru demiterea președintelui României din 29.07.2012, întocmite potrivit dispozițiilor legale în vigoare în domeniul electoral, au fost înscrise un număr de 18.292.514 persoane”. Adresa este semnată de ministrul delegat pentru Administrație, Victor Paul Dobre și, pentru ministrul Administrației și Internelor Ioan Rus, de chestorul principal de poliției Căbulea Ioan-Nicolae, secretar de stat, șef al Departamentului ordine și siguranță publică din cadrul Ministerul Administrației și Internelor.

Tot pe 1 august, după ce este trimisă prima adresă, după orele 22:00, la sediul Ministerului Administrației și Internelor are loc o întâlnire la care participă ministrul delegat pentru Administrație – Victor Paul Dobre, chestorul principal de poliție Căbulea Ioan-Nicolae și chestorul de poliție Manoloiu Constantin.

La această întâlnire, ministrul delegat pentru Administrație,Victor-Paul Dobre, îi solicită chestorului de poliție Manoloiu Constantin să întocmească o completare la solicitarea deja transmisă Curții Constituționale pentru o interpretare „corectă” a adresei inițiale, în cursul nopții lucrându-se la proiectul acestui document, ce a fost asumat prin semnătură de către chestorul de poliție Manoloiu Constantin.

Completarea solicitată de Dobre spune textual că MAI nu își asumă numărul de 18,2 milioane de alegători de pe listele electorale. Practic această adresă resetează din nou deznodământul referendumului și dă posibilitatea USL să realizeze actualizarea listelor și să pună în practică teoria enunțată public de Ion Iliescu, potrivit căreia nu sunt 18,2 milioane de români și că referendumul este valid.

Procurorii care deschid rapid dosarul „Referendumul”, în care ministrul Dobre este acuzat de abuz în serviciu, pe motiv că cea de a doua adresă semnată de Victor Paul Dobre are un caracter fictiv și că scopul este reducerea numărului de votanți de pe liste. Iată ce rețin procurorii în referatul înaintat Parlamentului României: „Documentul avea practic un caracter fictiv, iar această împrejurare a fost cunoscută de către învinuiți. Potrivit probelor administrate în cauză, scopul îl constituia justificarea formală a operațiunilor ulterioare, prin care din listele electorale permanente urmau să fie excluse un număr de persoane cu drept de vot. În această perioadă numitul Victor-Paul Dobre și învinuiții au desfășurat mai multe demersuri, au purtat mai multe discuții despre modalități prin care, într-un mod aparent legal, să se poată ajunge la o diferență între numărul electorilor de la referendumul din 29.07.2012 și cei pe care urmăreau să-i obțină printr-o actualizare ulterioară”.

Pe 1 august, Ion Iliescu revine și susține pledoaria că referedumul trebuie validat. Fostul președinte Ion Iliescu afirmă pe blog, miercuri, într-un text pe tema deciziei pe care Curtea Constituțională o va lua în legătură cu referendumul de demitere a președintelui ales, că a condiționa validarea consultării populare de jocul câtorva procente contravine Constituției.

Din PSD vin primele anunțuri privind înfrângerea, anunțuri care îl nemulțumesc pe președintele interimar Crin Antonescu. Președintele Comisiei Juridice din Senat, Toni Greblă declară „USL nu mai are ce face”.

Pe 1 august, în „Gândul” apar informațiile că premierul Victor Ponta și președintele Partidului Conservator, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, au fost împreună cu familiile la mare, la vilele de protocol de la Neptun. Tot pe litoral s-a aflat și ministrul de Interne, Ioan Rus. În cadrul discuțiilor Victor Ponta îi cere lui Ioan Rus să actualizeze listele electorale permanente și să scoată de pe ele persoanele care au domiciliul sau reședința în afara țării. Ministrul de Interne nu este de acord cu această decizie politică, luată de președintele interimar Crin Antonescu și premierul Victor Ponta.

– Joi 2 august: Adresa MAI în care spune că nu își asumă răspundera față de corectitudinea listelor electorale permanente este înregistrată la CCR. Tot pe 2 august, CCR anunță că amână luarea unei decizii privind validarea sau invalidarea referendumului pentru 12 august. CCR emite un comunicat în care spune că a primit date contradictorii.

În acest moment se constituie la Parchetul General ceea ce este generic numit „dosarul Referendumul”. Procurorii spun că s-au autosesizat din oficiu după ce CCR a publicat comunicatul în care arată că a primit date contradictorii.

Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiate, contestațiile USL referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui României.

Tot pe 2 august, citând din adresa controversată a CCR în care se spune că este nevoie de actualizarea listelor electorale, Guvernul Ponta anunță că va organiza un mini-recensământ.

Liderul PNL Eugen Nicolăescu declară că, dacă CCR va invalida referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, atunci Parlamentul are o singură cale, în sensul continuării consultării populare cu un al doilea tur de scrutin.

De la Cotroceni, președintele interimar Crin Antonescu salută decizia CCR de a amâna verdictul referendumului pentru 12 septembrie. „Această amânare are în fond la originea ei convingerea Curții că în procesul democratic contează fiecare vot și contează voturile oamenilor reali”, spune Antonescu. PDL se arată suprins de decizia CCR și mai mulți lideri ai partidului cer demisia Guvernului Ponta pe motiv că ar fi organizat defectuos referendumul. De cealaltă parte, USL apreciază ca pozitivă decizia Curții de a prelungii incertitudinea privind rezultatul referendumului pentru 12 septembrie.

Președintele interimar Crin Antonescu trimite un mesaj clar către Ioan Rus și Ministerul de Interne. „Ministerul Administrațiilor și Internelor va trebui să-și facă cu mai multă eficiență, cu toată eficiența, datoria până la data stabilită de Curtea Constituțională, și, desigur, de atunci încolo”, spune de la Palatul Cotroceni Antonescu.

La PNL, ministrul delegat pentru Administrație, Victor Paul Dobre, este convocat într-o ședință informală în care i se cere să scoată din cvorumul de prezență 1,6 milioane de persoane pentru ca referendumul să fie valid. Acesta explică că românii cu domiciliul în străinătate, aproximativ 500.000, au fost deja scoși de pe listele electorale permanente.

Ponta spune că face mini-recensământ. Băsescu vorbește despre ilegalități și le amintește primarilor că se îndreaptă spre un drum care are o singură ieșire „celula”.

– Vineri 3 august: CCR anunță că a modificat data ședinței în care decide soarte referendumului pentru 31 august. După ce pe 2 august s-a autosesizat, Parchetul General preia procesele verbale privind listele electorale, inclusiv cele suplimentare, referitoare la voturile de la referendum. Ministrul de Interne, Ioan Rus, anunță că autoritățile vor organiza, până pe 24 august, un mini-recensământ, urmând ca românii să fie vizitați acasă de un reprezentant al Primăriei.

Pe 3 august are loc o discuție între Victor Paul Dobre și Ioan Rus. Stenogramele din „dosarul referendumul” arată faptul că ministrul delegat pentru Administrație, Victor Paul Dobre, îl anunță pe ministrul Ioan Rus că președintele și primul-ministru s-au înțeles ca el să demisioneze. Motivul ar fost acela că Dobre a semnat pentru lista cu 18,2 milioane de alegători.

În PNL lucrurile se precipită. Ministrul Victor Paul Dobre este convocat la o videoconferință la care participă și Crin Antonescu. Relu Fenechiu, Marcel Vela și Dan Radu Rușanu îi cer demisia lui Victor Paul Dobre deoarece a menținut pe listele electorale permanente 18,2 milioane de persoane. Victor Paul Dobre îl anunță pe ministrul Ioan Rus ce i s-a cerut la partid.

Președintele interimar Crin Antonescu are o întâlnire la Palatul Victoria cu premierul Victor Ponta. Ponta anunță că mini-recensământul începe de pe 6 august și că românii din străinătate trebuie scoși de pe listele electorale permanente. La finalul zilei, Traian Băsescu contraatacă virulent. Spune că scoaterea românilor de pe liste este ilegală. De asemenea, transmite un mesaj către primari referitor la minirecensământ : „Primarii să nu intre într-un joc din care ieșirea nu poate fi decât într-o celulă”.

Tot vineri 3 august, președintele suspendat, Traian Băsescu, declară că șeful de la Evidența Populației, chestorul Constantin Manoloiu, „a mințit” ori înainte, ori după referendum, transmițându-i un mesaj care va face carieră: „Nu știu dacă-i bine, domnul chestor! (…) Mă tem că eu v-am făcut chestor. Nu știu dacă-i bine, domnul chestor!”. În acel moment, procurorii Parchetului General investigau deja dosarul „referendumul”, dosar în care primul urmărit penal urma să fie chiar chestorul Manoloiu.

Senatorul PSD Dan Șova susține, vineri 3 august, că Guvernele Boc și Ungureanu au avut obligația legală de a organiza atât registrul alegătorilor, cât și listele electorale, și-i acuză pe cei doi foști premieri că nu s-au aplecat asupra Legii 35/2008. Apar și primele speculații despre remanierea miniștrilor Ioan Rus și Victor Paul Dobre. Întrebat la un post de televiziune dacă a discutat despre o remaniere guvernamentală cu președintele interimar, premierul Victor Ponta neagă.

– Sâmbătă 4 august: Președintele suspendat Traian Băsescu declară că nu va participa la mini-recensământ dar că, după calculele sale, acest demers ar duce la creșterea listei de votanți cu 300 000. Băsescu îi atenționează pe miniștrii Rus și Dobre să facă în mod legal actualizarea listelor electorale, așa cum a cerut Curtea Constituțională prin adresa transmisă Guvernului în data de vineri 3 august, nu să facă un recensământ abuziv. „Orice altă abordare în raport cu solicitarea CC înseamnă mistificare, fals, abuz”, transmite Băsescu. După șase zile, Victor Paul Dobre urma să fie acuzat de procurori de abuz în serviciu.

Președintele interimar Crin Antonescu declară, sâmbătă 4 august, că România risca să înregistreze, în toamnă, violențe sociale mai grave decât cele de la începutul anului, dacă suspendarea lui Traian Băsescu și referendumul de demitere nu ar fi avut loc în acest moment. Crin Antonescu neagă și el informatiile despre remanierea miniștrilor Ioan Rus și Victor Paul Dobre și spune că nu a discutat un asemenea scenariu cu premierul Victor Ponta.

După discuțiile tensionate de la PNL, premierul Victor Ponta dă semne că este dispus să renunțe la ministrul Ioan Rus. Primul-ministru declară că afirmațiile ministrului Ioan Rus privind listele electorale permanente nu sunt adevărate. Peste două zile Ioan Rus urma să-și prezinte demisia din funcția de Ministru de Interne și al Administrației, acuzând presiunile la care a fost supus pentru modificarea listelor electorale permamente de la referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

– Duminică 5 august: Duminică seara, președintele suspendat Traian Băsescu subliniază că nicio lege nu permite Guvernului să îi scoată de pe listele electorale pe românii cu domiciliul sau rezidența în străinătate, el arătând că la referendum de fapt ar fi trebuit incluși pe listă și 460.000 de români cu locuință în afara țării. Crin Antonescu declară că există motive pentru ca ministrul Ioan Rus să demisioneze. Nu face însă nici o referire la ministrul delegat Victor Paul Dobre.

Duminică seara are loc o conversație între Ioan Rus și Victor Paul Dobre. Ioan Rus îi spune lui Dobre că nu dorește să își petreacă bătânețea în pușcărie. Discuția dintre cei doi are ca subiect referendumul și actualizarea listelor. Practic Rus spune că nu dorește că comită o ilegalitate.

– Luni 6 august: Luni dimineață, CCR face publică o adresă transmisă către MAI. Președintele CCR, Augustin Zegrean, spune în adresă că a cerut MAI listele electorale permanente actualizate. Din acestă formulare reiese că este exclusă o actualizare a listelor printr-un mini-recensământ. Cu toate acestea, nu este clar de ce Curtea Constituțională a decis să amâne verdictul referendumului pentru 31 august având în vedere că informațiile solicitate există deja și nu era nevoie de o perioadă de timp atât de mare.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a declarat, pentru gândul, că vede necesară elaborarea unei legi „care să statueze că românii plecați din țară mai mult de șase luni, eventual un an, trebuie să fie scoși din listele electorale permanente”.

Președintele suspendat, Traian Băsescu, declară, luni seară, că, imediat ce Guvernul va depune la Curtea Constituțională listele electorale, el se va adresa CCR cu o cerere de scurtare a termenului la care Curtea ar trebui să se pronunțe privind validarea sau invalidarea referendumului.

Ministrul Internelor, Ioan Rus, demisionează din funcție. Rus acuză presiuni din partea lui Traian Băsescu și a lui Crin Antonescu. Victor Paul Dobre, ministrul delegat la MAI demisionează și el. Tot luni 6 august, Ioan Rus declară că pe listele electorale pentru alegerile locale au fost 18.315.880 de cetățeni cu drept de vot, iar pentru referendum aceste liste au fost curățate de alegători care într-un fel sau altul nu mai aveau drept de vot, fiind trecute 18.294.514 persoane, cu 21.366 mai puține.

Conducerea PSD discută ca toți cei care au domiciliul sau reședința în afara granițelor să fie scoși de pe listele electorale permanente. Numărul estimat de PSD – două milioane de persoane. Victor Paul Dobre și Ioan Rus sunt bănuiți că au dat dovadă prea multă prietenie cu președintele PDL.

Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, le prezintă colegilor de partid un document despre referendumul de demitere a președintelui. În el susține că numai din Spania și Italia pot fi scoși aproximativ 1,9 milioane de persoane, plus cei decedați din țară și cei care aveau buletinul expirat la referendum.

Luni, în jurul orelor 16:00, șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor, chestorul Constantin Manoloiu, e pus oficial sub acuzare, împotriva ofițerului de poliție fiind declanșată urmărirea penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Are loc și o mică restructurare a Guvernului. Ministerul Administratiei și Internelor este preluat de fostul ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul în Cabinetul Ponta, Mircea Dușa, iar Radu Stroe este numit ministru delegat pentru Administrație Publică.

Curtea Constituțională trimite luni seară o precizare către Guvern prin care arată că, dintr-o eroare, un paragraf esențial nu a fost introdus în decizia luată vineri, cu privire la organizarea referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

„Gândul” relatează că strategia USL era, luni 6 august, să îi scoată de pe listele electorale permanente pe toți românii plecați în străinătate. Numărul acestora, alături de cel al persoanelor decedate care se află pe listele electorale, s-ar ridica, după calculele USL, la aproximativ 2 milioane de persoane.

– Marți 7 august: Monitorul Oficial publică o erată a Curții Constituționale esențială pentru soarta referendumului. Paragraful lipsă spune că listele electorale permanente îi cuprind pe toți românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot. Această precizare a CC închide discuția despre actualizara listelor dorită de USL pentru a micșora numărul de alegători din liste. Prin mini-recensământ, USL dorea diminuarea numărului de alegători, astfel încât cei 8,4 milioane de români prezenți la referendumul de pe 29 iulie să fie suficienți pentru validare și implicit pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

După publicare eratei CC, Victor Ponta anunță că renunță la realizarea mini-recensământului, după ce în cursul dimineții avusese o întrevedere cu ambasadorul SUA, Mark Gitenstein. Declarația primului ministru îi surprinde pe colegii de partid, care deciseseră cu o zi înainte, în cadrul Biroului Permanent Național, organizarea mini-recensământului. Un lider PSD îl acuză pe Victor Ponta că „i s-au înmuiat genunchii”. Președintele CJ Constanța Nicușor Constantinescu spune despre Ioan Rus că este omul lui Traian Băsescu.

Apare și primul comentariu negativ la adresa CC din partea liderului PNL Mihai Voicu. Comisarul UE pentru Justiție, Viviane Reding, și Comisia de la Veneția denunță continuarea presiunilor politice asupra Curții Constituționale din România.

Președintele interimar, Crin Antonescu, declară că sunt semne că se fac presiuni asupra președintelui CC, menționând că dorește să discute cu acesta și cu procurorul general și că nu este normal ca „un cetățean care nu are nicio calitate oficială” să spună ce trebuie să facă CC și alte instituții.

Procurorii Parchetului General continuă cercetările în dosarul „Referendumul”. Șefa Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, șeful Institutului Național de Statistică (INS), Vergil Voineagu, și adjunctul șefului de la Direcția pentru Evidența Persoanelor din MAI, Daniel Gheorghe, sunt audiați la Parchet.

Discuția despre erata CC domină emisiunile de dezbateri transmise seara.

Judecătorul Ion Predescu (afiliat taberei USL din CCR) aruncă bomba, anunțând, pentru „Gândul”, că nu a avut cunoștință de erata în cauză și că ea nu este legală dacă nu este dezbătută de plenul CC. Declarația judecatorului Predescu este importantă deoarece membrii Curții nu dezbat în public actele emise de CC. Reacția sa este amplu dezbătută în presă iar punctul său de vedere este adoptat în retorica membrilor USL. Este prima reacție a unui judecător al CCR care spune că nu a avut informații despre erata trimisă de judecătorii Curții Constituționale către Monitorul Oficial.

Președintele interimar, Crin Antonescu, declară, marți 7 august, că a observat că Guvernul a dat dovadă de „timiditate și ezitare” în chestiunea listelor pentru referendumul din 29 iulie, afirmând că premierul Victor Ponta pare „amenințat și intimidat” în ultimele zile. Este primul mesaj cu conotație negative transmis de Crin Antonescu către Victor Ponta.

Crin Antonescu îl acuză pe fostul ministru de Interne, Ioan Rus, că este un mincinos și că asupra sa nu a făcut niciodată presiuni.

– Miercuri 8 august: Dezbaterile se axează în principal pe erata CC care practic ar deschide calea spre o invalidare a referendumului. Un alt judecător CC, Tudorel Toader, și el considerat ca apropiat al USL, se declară nemulțumit de erată. Tudorel Toader declară că nu știa de această erată și că a solicitat președintelui CC, Augustin Zegrean, convocarea de urgență a plenului. Ion Iliescu continua să acrediteze teza potrivit căreia referendumul trebuie validat pentru că pragul de 50% plus unu a fost atins.

Procurorii continuă cercetările în dosarul „Referendumul”. Secretarul de stat Nicolae Căbulea, șeful Departamentului de Ordine și Siguranță Publică din MAI, este acuzat de abuz în serviciu în dosarul în care procurorii Parchetului instanței supreme fac cercetări privind referendumul, potrivit unor surse judiciare.

– Joi 9 august: Ministrul de Interne și al Administrației, Mircea Dușa, și ministru delegat pentru Administrație, Radu Stroe, trimit în teritoriu un Memorandum, prin care prefecții și primarii sunt învățați cum să facă actualizarea listelor electorale permamente valabile pentru referendumul din 29 iulie ce vizează demiterea președintelui Traian Băsescu.

Operațiunea, declanșată la nivelul întregii țări de Guvernul USL, are drept țintă „perierea” listelor electorale permanente pentru a se vedea care este cvorumul necesar pentru demiterea președintelui. Datele finale urmează să fie trimise judecătorilor Curții Constituționale, care vor lua decizia în privința validării sau invalidării referendumului.

Judecătorul CC Acsinte Gaspar declară joi pentru gândul că el nu a fost consultat privind erata și a cerut convocarea plenului Curții. Gaspar este al treilea judecător CCR care se arată nemulțumit de erată, după Ion Predescu și Tudorel Toader.

Premierul Victor Ponta face, joi 9 august, un apel la procurori să evite situațiile ridicole, el dând exemplu în acest sens anchetarea manechinelor lui Radu Mazăre care au votat la referendum în costume de baie, premierul subliniind faptul că „bunul gust și prostul gust” nu sunt consemnate în Codul Penal.

Președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, solicită Guvernului să sprijine Institutul Național de Statistică să finalizeze recensământul în primul rând în privința populației stabile cu vârstă peste 18 ani, care ar ajunge la 15 milioane de persoane, astfel încât Curtea Constituțională să țină cont de aceasta.

Președintele suspendat, Traian Băsescu, îl contrazice pe Ion Iliescu și spune că cetățenii români cu domiciliu în străinătate trebuie să fie parte a cvorumului la referendum, precizând că aceștia ar fi în lista electorală permanentă, chiar dacă își completează datele la momentul votului pe tabele separate. Pe 9 august, procurorii disjung dosarul „referendumul” și încep cercetările împotriva fostului ministru Victor Paul Dobre.

– Vineri 10 august: Parchetul General solicită Parlamentului un aviz pentru punerea sub acuzare a fostului ministru delegat pentru Administrație Publică, Victor Paul Dobre. Parchetul solicită acest aviz în dosarul privind adresele MAI transmise către Curtea Constituțională. Dobre este acuzat de abuz în serviciu pentru că a semnat cea de a doua adresă a MAI către CCR prin care spune că nu își asumă numărul de alegători de pe listele de vot.

Ministrul delegat pentru Administrație, Radu Stroe, declară că erata CC, prin care pe listele electorale permanente se regăsesc toți cetățenii care au împlinit 18 ani până la 29 iulie 2012, este un fals.

-Sâmbătă, 11 august: Europarlamentarul PNL Ramona Mănescu anunță că USL nu va accepta începerea urmăririi penale împotriva fostului ministru al Administrației, Victor Paul Dobre, în cadrul procedurii din Parlament. Mănescu cere CSM să se autosesizeze cu privire la acțiunile Parchetului care ar fi intervenit în criza politică. „USL solicită CSM să se autosesizeze urgent în raport cu acest demers al Parchetului General, demers în care Parchetul devine un arbitru politic într-o criză constituțională (…) Indiferent ce motivație au însă înregistrările, publicarea lor este însă o jalnică diversiune stalinistă pentru a șantaja și denigra instituțiile statului”, a susținut Mănescu.

-Luni, 13 august. CSM sesizează Inspecția Judiciară cu privire la afirmațiile europarlamentarului PNL Ramona Mănescu, a vicepreședintelui PNL, Varujan Vosganian și a premierului Victor Ponta, „declarații ce depășesc limitele de disciplină a discursului public, cu potențial de intimidare și decredibilizare a justiției, ca putere a statului”.

Philip Gordon, asistent al secretarului de stat american, Hillary Clinton, sosește în România și are o întrevedere cu președintele suspendat, Traian Băsescu, președintele interimar, Crin Antonescu și cu premierul Victor Ponta. Gordon precizează că SUA susține respectarea celor 11 puncte, solicitate de Comisia Europeană, cu privire la procesul referendumului. Oficialul SUA precizează că este important ca asupra procedurii de validare a referendumului să nu existe semne de întrebare în ceea ce privește legitimitatea procesului. În acest context, Gordon face referire la posibilitatea de a exista o validare externă a subiectului referendumului, făcând referire la Comisia de la Veneția.

„Am venit și pentru a exprima aceste preocupări. Au existat, așa cum se știe, acuzații credibile de vot ilegal masiv la referendum, au fost demersuri de schimbare a listelor cu votanți, care ar schimba cvorumul de vot și, se pare, încercări de presiune asupra Curții Constituționale privind validarea referendumului. Toate aceste acuzații au ridicat semne de întrebare privind legitimitatea oricărui rezultat care este așteptat”, a susținut Philip Gordon.

În plus, Gordon a făcut un apel pentru calmarea scenei politice din România și o eventuală coabitare între USL și Traian Băsescu, într-un scenariu post-referendum.

-Marți, 14 august. Curtea Constituțională devansează, la solicitarea președintelui suspendat Traian Băsescu, termenul acordat Guvernului pentru a transmite datele cu privire la numărul cetățenilor care figurează în listele permanente pentru data 21 iulie. Inițial, Guvernului i se acordase termen pentru transmiterea datelor până la 31 august. De asemenea, CC clarifică solicitarea adresată Guvernului cu privire la actualizarea listelor electorale, menționând că datele pot fi actualizate pentru data de 10 iulie. Judecătorii CC constată că rectificarea la motivarea privind contestațiile privind referendumul a fost emisă în condiții legale.

Direcția Națională Anticorupție declanșează cercetări cu privire la organizarea și desfășurarea referendumului, iar procurori ai DNA se deplasează în teritoriu, în anumite comune, pentru a discuta cu cetățeni s-au prezentat la urne în 29 iulie.

-Miercuri, 15 august. Premierul Victor Ponta susține într-un interviu acordat The Guardian că este dispus să coabiteze cu orice președinte care își respectă rolul conferit de Constituție. Președintele suspendat, Traian Băsescu, declară într-un interviu acordat postului de radio Vocea Rusiei că în situația în care va reveni la Cotroceni va trebui să „coabiteze” cu actualul Guvern condus de Victor Ponta.

Președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, acuză faptul că „haite de procurori dau năvală peste oameni în case, în mediul rural, pentru a-i chestiona dacă au fost la vot pentru referendum”, iar Parlamentul ar trebui să „cheme la ordine” Parchetul.

Președintele interimar, Crin Antonescu, cere președintelui CSM convocarea ședinței acestui for pe tema anchetelor realizate de procurori, iar procurorului general, Laura Codruța Kovesi îi cere „să ofere explicații legate de natura, scopul și mijloacele acestor cercetări”.

Parchetul General a deschis 528 de dosare penale privind posibile fraude electorale comise la referendumul din 29 iulie, cele mai multe fiind în județe din Oltenia și Moldova, unde au fost înregistrate prezențe record, de multe ori de peste sută la sută, scria gandul.info.

– Joi, 16 august. CSM sesizează Inspecția Judiciară cu privire la declarațiile lui Crin Antonescu, Ion Iliescu și Victor Ponta referitoare la „abuzurile procurorilor” în cadrul achetei privind referendumul din 29 iulie. Parchetul General precizează că nu sunt cercetate persoanele care și-au exprimat votul la referendum, ci posibilele fraude electorale, fiind audiate persoane din mediu rural în calitate de martori.

Președintele PNL Alba, Teodor Atanasiu, și Dumitru Samson, fiul ministrului Apărării, Corneliu Dobrițoiu, sunt urmăriți penal de către DNA Cluj pentru infracțiuni la legea referendumului și infracțiuni de corupție.

În cazul Monei Pivniceru, propusă pentru postul de ministru al Justiției, sunt date publicității imagini din care reiese că a urcat în mașina fiului lui Adrian Năstase. Pivniceru spune că nu avea cunoștință despre proprietarul mașinii, însă a admis că a fost condusă la Mariana Alexandrescu, fost consilier al lui Adrian Năstase, pentru a discuta despre proiectul de lege de unificare a practicii judiciare. Premierul Victor Ponta anunță că își menține decizia de a o propune pe Pivniceru la ministerul Justiției.

–Vineri 17 august. CSM anunță că va lua în discuție miercuri 22 august demisia Monei Pivniceru din acest for, pentru a prelua portofoliul de la Justiție, în condițiile în care inițial ședința CSM era programată pentru luni, 20 august, cu o zi înaintea ședinței Curții Constituționale pe tema validării referendumului din 29 iulie.

Premierul Victor Ponta îndeamnă Curtea Constituțională, într-un interviu acordat Wall Street Journal, să ia rapid o decizie privind referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu.

Europarlamentarii USL cer Comisiei Europene o poziție față de modul în care sunt efectuate de către procurori anchetele în cazul referendumului.

Președintele interimar, Crin Antonescu, susține că la nivelul Curții Constituționale nu se poate decide cu o majoritate simplă, de 5 voturi „pentru” și patru „împotrivă”, invalidarea referendumului. El menționează că va recunoaște din punct de vedere juridic o decizie de invalidare cu majoritate de șase voturi „pentru”, similară celei pentru validarea referendumului prevăzută în legea CC. „Sigur că o să recunosc decizia aceasta, din punct de vedere juridic, pentru că politic nu o să o recunosc niciodată. Nu am cum să nu recunosc nicio decizie a Curții sau al oricărui tribunal, pentru că, altfel, ne luăm cu ciomegele, Doamne ferește!”, susținea Antonescu.

„Domnul Traian Băsescu nu se simte bine și nu va reveni la Cotroceni. Cred că șansele lui Traian Băsescu de a reveni la Cotroceni sunt infime”, mai estima Crin Antonescu.

În momentul în care președintele interimar este întrebat de cine se teme mai mult într-o posibilă cursă prezidențială, de Sorin Oprescu sau de Mihai Răzvan Ungureanu, el răspunde: „De Departamentul de Stat”.

-Sâmbătă, 18 august. Președintele suspendat, Traian Băsescu, aflat în Covasna, spune că viața nu se termină cu decizia Curții Constituționale. „Eu sunt optimist de felul meu. Nu știu dacă neapărat decizia de marți mă face optimist sau pesimist, pentru mine viața este altfel. Viața nu e o decizie a Curții Constituționale și nu se termină viața marți”, susține Băsescu.

-Duminică, 19 august. PDL acuză Guvernul că intenționează să transmită Curții Constituționale date false cu privire la numărul persoanelor care trebuie să figureze în listele electorale permanente, precizând că Ministerul de Externe lucrează la un document prin care peste 3 milioane de români vor fi declarați plecați în străinătate.

Ministrul de Interne, Mircea Dușa, precizează că Guvernul nu va transmite Curții Constituționale listele actualizate, ci o „evaluare complexă” a diferitelor categorii de persoane care trebuiau radiate din listele permanente.

-Luni, 20 august. Premierul Victor Ponta anunță rezultatul evaluării privind numărul persoanelor care figurează în listele electorale permanente și transmiterea acestuia către Curtea Constituțională. Din datele de la MAI și MAE, 34.654 de persoane urmează a fi radiate de primari din listele electorale permanente utilizate la referendum, 512.379 au actele de identitate expirate, în timp ce 3.052.397 sunt în străinătate, iar în cazul unora dintre aceste date nu se știe exact numărul minorilor.

Institutul Național de Statistică prezintă cifrele preliminare ale recensământului din 2011 din care rezultă că 19.043.767 de persoane este cifra care reprezintă populația stabilă din România, fiind vorba despre cei care au reședința obișnuită în țară. Președintele INS Vergil Voineagu precizează că datele preliminare ale recensământului populației și locuințelor nu au nicio legătură cu procesul electoral – ca de altfel recensământul în sine – cu validarea sau invalidarea referendumului.

USL apreciază că în listele permanente pot fi înscrise 14,8-14,9 milioane de persoane, în condițiile în care din cifra inițială de 18,2 milioane de cetățeni cu drept de vot se scad 3,5 milioane de persoane cu acte expirate, cu reședința în străinătate sau cu drepturile electorale interzise.

Președintele PDL Vasile Blaga a declarat, luni, că sub nicio formă nu pot fi radiați din listele electorale permanente cei care au documentele expirate sau au domiciliul în străinătate, iar premierul Victor Ponta a fost nevoit să recunoască că nu poate radia din liste mai mult de 34.364 persoane.

Blaga a precizat că la referendumul din 29 iunie, 482.219 cetățeni români cu drept de vot și cu domiciliul în străinătate nu au figurat în listele electorale permanent, deși dispozițiile legale prevăd că acestea trebuie înscrise în liste.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că își dorește foarte mult ca, marți, Curtea Constituțională să ia o decizie „albă, neagră, validare, invalidare”, dar să o ia neapărat, el subliniind faptul că orice amânare a luării unei decizii ar însemna de fapt prelungirea instabilității politice.

-Marți, 21 august. Curtea Cosntituțioanală s-a reunit pentru a decide în în privința referendumului.